
Sunt mai mult decît mă știu, știu să scriu, să poveștesc frumos, știu să rîd ca un copil , să plîng ca un adult, să fiu ceea ce sunt. Am nevoie de aer, iar eu cind scriu, RESPIR, adînc, curat și cu ambii plămîni.
-De ce să scrii, discuțiile nu-ți ajung?
-Nu. Cum să explici unei cifre , că tot din literă-i făcută.?
Am mai avut un loc de a zbura, dar acolo la un moment dat mă simțisem violată, sper ca aici să fiu bine, să fiu acasă , să fiu o pasăre cum n-am mai fost vre-o dată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu